Nội dung text Sindromul de insuficienta cardiaca stanga.docx
Insuficienta ventriculara stanga insuficienta cardiaca este una din cele mai frecvente afectiuni CV. insuficienta cardiaca este un sindrom clinic caracterizat printr-o asociere de simptome si smene care sunt consecinta alterarii structurale si functionale a cordului care conduce la scaderea DC insuficienta cardiaca – sindrom => asociere de semne + simptome cu mecanisme fiziopatologice propii si cauze diferite elementul central al acestui sindrom este afectarea structurii si functiei inimii. Inima are 2 functii: 1. functia diastolica (lusitropa) – capacitatea de a se umple cu sange in conditii de presiuni intracavitoare joase 2. functia sistolica (inotropa) – capacitatea de a ejecta sangele in sistemul arterial la o rata adaptata necesitatilor metabolice. disfunctie diatolica – cresterea presiunii intracavitare ; disfunctie sistolica – afectarea capacitatii de ejectie. semnele si simptomele care caracterizeaza insuficienta cardiaca sunt fie din cauza unui DC scazut – disfunctie de tip sistolic (anterograda) fie din cauza presiunilor intracavitare mari – disfunctie de tip diastolic (retrograda). In majoritatea cazurilor cand se manifesta insuficienta cardiaca cele 2 tipuri de disfunctii coexista cu fenotipuri in proportii diferite. o afectare structurala poate determina insuficienta cardiaca dreapta – pt ca scade debitul in circulatia arteriala pulmonara -> scade intoarcerea venoasa in inima stanga si creste intoarcerea venoasa periferice. Totodata, aceasta afectare structurala poate determina fenomene de insuficienta ventriculara stanga, rezultate din scaderea DC in sistemul arterial periferic si cresterea presiunilor in sistemul venos pulmonar. Aceste tipuri de insuficienta pot coexista => insuficienta pulmonara globala.