Title Pelin St., Goran N. - Fizico-chimia zacamintelor de hidrocarburi, 2022.pdf ✅

Șef lucr.dr.ing. Ștefan Pelin Dr.ing. Nicolae Goran FIZICO-CHIMIA ZĂCĂMINTELOR DE HIDROCARBURI EDITURA UNIVERSITĂȚII PETROL-GAZE DIN PLOIEȘTI 2022
Copyright©2022 Editura Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii Autorii poartă întreaga răspundere morală, legală şi materială faţă de editură şi terţe persoane pentru conţinutul lucrării. ISBN 978-973-719-846-4 Control ştiinţific: Prof. univ. habil. dr. ing. Florinel Dinu Asist. univ. dr. ing. Dragoș Cristea Redactor: Asist. univ. dr. ing. Dragoș Cristea Tehnoredactare computerizată: Șef lucr. dr. ing. Ștefan Pelin Dr. ing. Nicolae Goran Coperta: Tehn. Simona Neagu Director editură: Prof. univ. dr. ing. Şerban Vasilescu Adresa: Editura Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti Bd. Bucureşti 39, cod 100680 Ploieşti, România Tel. 0244-573171, Fax. 0244-575847 http://editura.upg-ploiesti.ro/
PREFAȚĂ Petrolul, în pofida unor previziuni, a rămas principala sursă de energie și cea mai importantă sursă de materii prime pentru industria petrochimică și va mai rămâne, probabil, o perioadă însemnată de timp și de acum încolo. Având în vedere faptul că resursele de petrol ale Terrei nu sunt inepuizabile, descoperirea de noi zăcăminte petrolifere nu va putea compensa multă vreme ritmul epuizării resurselor cunoscute în prezent. De asemenea, ritmul producției de hidrocarburi fluide, în România, este în declin. Pe de altă parte, factorii de extracție realizați astăzi în România și chiar pe plan mondial, au valori destul de modeste, mai ales în cazul zăcămintelor exploatate pe baza energiei proprii, dar și în cazul zăcămintelor la care se aplică diverse tehnologii de complementare a energiei de zăcământ. Acest lucru se datorează în principal condițiilor de zăcământ, dar și tehnologiilor de lucru adoptate. Se poate spera totuși la o reînvigorare a producției de hidrocarburi în România, dar numai în cazul implicării mai active a ingineriei de zăcământ, care să ducă la întocmirea unor proiecte de exploatare care să indice varianta optimă de exploatare pentru fiecare zăcământ în parte. În cazul zăcămintelor noi nu trebuie începută exploatarea industrială până ce nu se determină exact capacitatea energetică a acestora, forma predominantă a energiei de zăcământ, cea care determină stabilirea regimului de exploatare. Dacă condițiile de zăcământ o impun, este de preferat să se facă complementarea energiei de zăcământ încă din faza primară a exploatării și să se evite, pe cât posibil, intrarea în domeniul eterogen al curgerii hidrocarburilor în mediul poros. În ceea ce privește zăcămintele aflate în fazele secundare sau terțiare ale exploatări, zăcăminte epuizate din punct de vedere energetic, dar care mai conțin un procent însemnat de hidrocarburi, se ridică problema alegerii celor mai potrivite metode, convenționale sau neconvenționale, în vederea măririi factorului final de recuperare. Eficiența exploatării zăcămintelor de hidrocarburi fluide este influențată, nu în mică măsură, de modul de traversare a spațiului productiv, de modul de construcție și amplasare a sondelor de extracție și a celor de injecție. De aceea, este necesar ca orice inginer de foraj- extracție să privească activitatea proprie prin prisma corelației acesteia cu celelalte activități complementare pe care le desfășoară colegii săi. Prezenta lucrare este elaborată în conformitate cu programa analitică de la Facultatea de Ingineria Petrolului și Gazelor din cadrul Universității Petrol-Gaze din Ploiești.