Title 00RO_C_02-03_Arhitectura si politica_Architecture and Politics_2024-2025.pdf ✅

Cursurile dedicate temei Politică, arhitecți și arhitectură subliniază felul în care existența acestei relații a distorsionat pe parcursul perioadei 1945-1989 evoluția firească a fenomenului arhitectural nu numai din punctul de vedere al centralizării investițiilor (în arhitectură) și al implicării în discursul estetic profesional, ci și din punctul de vedere al statutului arhitectului și al influenței asupra destinelor profesionale individuale. Arhitectura era, în viziunea puterii politice, un instrument al puterii politice - o mică parte a unui proiect care depășea cu mult limitele profesionale, un proiect care viza întâi de toate rescrierea structurii societății. Implicarea deciziei politice în ceea ce privește dezvoltarea orașelor era subordonată intereselor economice centralizate, dar, mai mult decât atât restructurarea orașelor și a spațiilor publice centrale ale acestora reprezenta un fundal al propagandei politice. În anumite momente, de maximă constrângere (în special în perioada stalinistă), folosirea unui anumit tip de limbaj arhitectural era catalogată drept act de nesupunere politică. POLITICĂ. ARHITECȚI ȘI ARHITECTURĂ Finalul perioadei interbelice a fost marcat în arhitectură de manifestări de rezistență față de mișcarea modernă. Acestea au fost asociate în mod special arhitecturii oficiale promovată de regimurile totalitare
Lectură suplimentară / Further readings (available only in Romanian language): Mariana Celac, „O analiză comparată a limbajului totalitar în arhitectură” în (Lucian Boia, editor) Miturile comunismului Românesc, 1998
Palatul Soarelui Kumsusan. Phenian. Coreea de Nord (1976) Din 1994 reamenajat ca Mausoleu al lui Kim II-Sung. 1953. București. Sala Dalles. Expoziția Planul construcției pașnice economice și culturale a URSS Sursa imagine / source: https://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Soarelui_Kumsusan IMPUNEREA UNUI DISCURS ARHITECTURAL CONSTRUCȚIA SCENOGRAFIEI UNEI LUMI PROMISE